Noile cercetări sugerează o încălzire rapidă a planetei din cauza aerosolilor și a norilor
Planeta noastră ar putea experimenta o încălzire mai rapidă decât estimările anterioare, conform unor studii recente care examinează impactul aerosolilor, norilor și oceanelor asupra temperaturilor globale.
Deși gazele cu efect de seră continuă să fie principalul motor al încălzirii, cercetătorii sugerează că reducerea poluării cu sulf a eliminat o parte din efectul de răcire care masca această încălzire. Analizele recente indică faptul că aceeași cantitate de emisii ar putea genera o încălzire cu aproximativ 25% mai mare decât estimările anterioare, dar există și incertitudini semnificative, conform BBC.
În luna iulie a acestui an, în timpul unei veri caniculare fără precedent în Marea Britanie, a avut loc o discuție interesantă pe platforma X. Richard Tice a distribuit un articol din „The Telegraph”, afirmând că creșterea temperaturilor este cauzată de aerul mai curat și nu de dioxidul de carbon, sugerând că publicul a fost „manipulat”. Această afirmație este eronată, dar datele științifice denaturate sunt reale și mai fascinante decât ceea ce a susținut Tice.
Combustibilii fosili pe care îi folosim de mai bine de un secol generează două tipuri de poluare. Dioxidul de carbon este cunoscut pentru faptul că încălzește planeta, în timp ce poluarea cu sulf, mai puțin cunoscută, produce particule minuscule care reflectă lumina solară înapoi în spațiu, contracarând parțial efectul de încălzire al carbonului.
Luni a fost înregistrată cea mai călduroasă zi din istorie. Datorită măsurilor de protecție a aerului la nivel global, emisiile de sulf au scăzut, în timp ce emisiile de dioxid de carbon rămân la niveluri record. Oamenii de știință cred că dispariția efectului de răcire al aerosolilor contribuie la accelerarea încălzirii globale.
Ultimii trei ani au fost cei mai călduroși înregistrați vreodată, iar Serviciul Meteorologic Britanic (Met Office) prezice că anul 2027 ar putea deveni cel mai cald an înregistrat, depășind anul 2024. De asemenea, dezbaterea provocată de postarea lui Tice a suscitat o întrebare îngrijorătoare: este planeta noastră mai sensibilă la gazele cu efect de seră decât am crezut anterior, și dacă da, se va schimba clima mai rapid decât ne temem?
Fluctuațiile temperaturilor globale sunt normale, iar fenomenul El Niño, de exemplu, poate provoca creșteri temporare. O serie de ani cu temperaturi record nu semnifică neapărat o accelerare a ritmului de încălzire. Reto Knutti și echipa sa de la ETH Zurich au încercat să îndepărteze influența fenomenelor naturale pentru a sublinia tendința de fond, afirmând: „Este destul de clar că ritmul încălzirii s-a accelerat”.
Un studiu recent a ajuns la concluzii similare, luând în considerare influențele naturale majore. Aerosolii, eliberați prin arderea cărbunelui și petrolului, joacă un rol esențial. Dioxidul de sulf generează aerosoli care reflectă o parte din lumina solară, având un efect de răcire asupra planetei.
Poluarea cu sulf acționează ca praful de pe geamurile unei sere, împiedicând pătrunderea luminii solare. Dr. Oivind Hodnebrog, de la Cicero, a studiat impactul scăderii poluării cu aerosoli asupra climei. Aerosolii nu doar că reflectă lumina, ci și influențează formarea norilor, ceea ce afectează și mai mult temperatura globală.
Poluarea cu sulf afectează sănătatea umană, provocând probleme respiratorii și ploi acide. De aceea, țările au luat măsuri pentru a reduce această poluare. Emisiile au scăzut semnificativ în Europa, America de Nord și China, iar reglementările recente au diminuat și poluarea din transportul maritim.
În analogia cu sera, curățarea aerului permite pătrunderea unei cantități mai mari de lumină solară, ceea ce contribuie la accelerarea încălzirii globale. Aerosolii de sulfat au o durată de viață scurtă în atmosferă, iar când emisiile de sulf scad, efectul lor de răcire dispare rapid.
Studiile sugerează că scăderea poluării cu sulf a contribuit cu aproximativ jumătate de grad la încălzirea din Europa central-vestică începând cu 1980. Profesorul Piers Forster estimează că această scădere ar putea contribui acum cu aproximativ 0,05-0,1 °C la încălzire pe deceniu, în timp ce gazele cu efect de seră contribuie cu aproximativ 0,2 °C la încălzirea globală pe deceniu.
Forster subliniază că, deși aerosolii au un impact semnificativ, ei nu sunt la fel de importanți ca gazele cu efect de seră. „Aerosolii au mascat o parte din încălzirea provocată de gazele cu efect de seră din trecut”, explică Hodnebrog. Așadar, aerul mai curat nu produce încălzirea de bază, ci elimină efectul de răcire.
Oamenii de știință analizează, de asemenea, cum norii și oceanele contribuie la schimbările climatice. Aerul mai curat reduce numărul de particule de sulfat, ceea ce înseamnă că mai puțină lumină solară este reflectată. Dezechilibrul energetic al Pământului a crescut substanțial în ultimele două decenii, iar oceanele s-au încălzit de două ori mai repede decât în perioada 1960-2005.
Dr. Paulo Ceppi afirmă că cercetările sugerează că această retroacțiune dintre schimbările climatice și nori este mai importantă decât poluarea cu sulf în explicația declinului recent al norilor joși. Această dinamică complică estimările viitoare ale încălzirii globale.
În concluzie, cercetările recente sugerează că același nivel de emisii ar putea produce o încălzire cu aproximativ 25% mai mare decât estimările anterioare, iar acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la sensibilitatea climatului nostru la gazele cu efect de seră. Dacă aceste observații sunt corecte, ar putea duce la o estimare de încălzire mai mare decât cele anterioare, cu riscuri climatice crescute.
