Se cere eliminarea numelui lui Nicolae Paulescu de pe o stradă dintr-o comună
ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!
În dezbaterea privind Nicolae Paulescu, un om de știință care a murit pe 19 iulie 1931, se conturează o contradicție între contribuțiile sale științifice și ideile sale antievreiești, care au fost folosite politic în ultimele două decenii. În timpul vieții, Paulescu a fost considerat „fondatorul naționalismului creștin”, plasând creștinismul la baza teoriei naționalismului românesc, idei considerate „incorecte politic” de la mijlocul secolului XX. De asemenea, a contestat teoria darwinistă și materialismul dialectic. După 1945, a devenit victimă a legislației staliniste, iar după 2003 a unei legislații globaliste.
Rescrierea istoriei în țările sub dominația URSS a dus la epurarea cărților. În România, Decretul-Lege nr. 364 din 4 mai 1945 a impus crearea unei comisii care să catalogheze lucrările „indezirabile”. Lucrările lui Paulescu, la fel ca ale altor autori, au fost incluse în Fondul Secret. După căderea comunismului, opera sa a fost recuperată, iar în 1968 Comitetul Nobel a recunoscut meritele sale în descoperirea tratamentului antidiabetic.
Lucrările referitoare la naționalismul creștin au rămas interzise până la căderea comunismului. Primul volum al lui Nicolae C. Paulescu publicat după război a fost „Fiziologie socială: Instincte sociale, patimi și conflicte. Remedii morale”, apărut în 1995. Recuperarea moștenirii sale științifice a început imediat după 1990, când a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.
În 1993 s-a înființat Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, purtând numele său. În 2001 a fost declarat „Anul Nicolae C. Paulescu”, iar în 2003 s-au organizat evenimente pentru a recunoaște contribuțiile sale. Totuși, în aceeași perioadă, intervenția organizațiilor evreiești a dus la anularea unei ceremonii de comemorare a lui Paulescu, acuzat de antisemitism.
Decizia de a înființa Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România a fost accelerată de acest incident. Raportul comisiei a plasat, din păcate, numele lui Paulescu în rândul fondatorilor rasismului științific și ai antisemitismului românesc. Deși recunoașterea internațională a meritelor sale științifice a continuat, în România s-au intensificat atacurile împotriva memoriei sale.
În 2010, lucrarea sa „Traité de physiologie médicale” a fost reeditată, dar a apărut un volum care contesta statutul său științific. În 2021, cu ocazia centenarului descoperirii insulinei, Academia Română a organizat o sesiune omagială, dar reacțiile negative nu au întârziat să apară din partea unor organizații evreiești. Deputatul Alexandru Muraru a recunoscut că Paulescu a murit înainte de Holocaust, dar a subliniat necesitatea separării dimensiunii științifice de cea antisemită.
În prezent, la Tribunalul din Arad are loc un proces în care o organizație non-guvernamentală solicită eliminarea numelui lui Nicolae Paulescu de pe o stradă din satul Mândruloc, comuna Vladimirești. La termenele anterioare, cererile de a deveni parte în proces ale unor locuitori au fost respinse, iar organizația reclamantă are ca obiect de activitate apărarea intereselor comunității evreiești din țară și din străinătate.
În final, rămâne întrebarea cu privire la cunoștințele celor care doresc eliminarea numelui lui Paulescu din spațiul public, în contextul contribuțiilor sale la știință și la naționalismul creștin. De asemenea, se ridică problema libertății de a alege denumirile străzilor și a statuilor în orașele noastre.
