Eliminarea numelui lui Nicolae Paulescu de pe o stradă dintr-o comună
ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!
Nicolae Paulescu, medic și cercetător, a încetat din viață pe 19 iulie 1931. Ideile sale antievreiești au fost folosite politic în ultimele două decenii, iar multe alte aspecte ale personalității sale au fost ignorate. De-a lungul timpului, Paulescu a fost considerat „fondatorul naționalismului creștin” și a promovat creștinismul ca fundament al naționalismului românesc, idei considerate „incorecte politic” în ultimele decenii. El a contestat teoria darwinistă, ideologia materialist-dialectică și ateismul, devenind victimă a legislației staliniste după 1945, iar ulterior a celei globaliste.
După război, în România s-a realizat o rescriere a istoriei, iar Decretul-Lege nr. 364 din 4 mai 1945 a impus epurarea cărților cu idei indezirabile pentru noul regim. Lucrările lui Paulescu și ale altor autori naționaliști și creaționiști au fost excluse din biblioteci, fiind mutate în așa-numitul Fond Secret. Abia după căderea comunismului, opera sa a fost recuperată treptat, iar în 1968, meritele lui în descoperirea tratamentului antidiabetic au fost recunoscute de Comitetul Nobel.
În anii 1990, Paulescu a fost ales post-mortem membru al Academiei Române. Au avut loc diverse evenimente de celebrare, inclusiv înființarea Institutului Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice în 1993 și dezvelirea unei plăci comemorative în 1996. Anul 2001 a fost denumit „Anul Nicolae C. Paulescu” în România, iar în 2003 s-au organizat evenimente pentru a marca 80 de ani de la acordarea Premiului Nobel pentru descoperirea insulinei.
Cu toate acestea, intervenția organizațiilor evreiești internaționale a dus la anularea unei ceremonii de comemorare planificate pentru Paulescu în 2003, din cauza acuzațiilor de antisemitism. Aceasta a avut loc în contextul în care România dorea să demonstreze combaterea antisemitismului pentru aderarea la NATO și Uniunea Europeană. Incidentul a dus la înființarea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de Nicolae Cajal.
Raportul comisiei a plasat numele lui Paulescu în rândul fondatorilor rasismului științific. Deși aprecierea internațională a continuat, în 2010, o lucrare a fost reeditată sub egida Academiei Române, dar a fost criticată de un volum care a contestat statutul său științific. În 2021, cu ocazia centenarului descoperirii insulinei, Academia Română a organizat o sesiune omagială, dar a fost din nou criticată de Institutul Elie Wiesel, care l-a denumit pe Paulescu „cel mai agresiv și primitiv intelectual antisemit din România”.
La Tribunalul din Arad a avut loc recent un nou termen în procesul intentat de o organizație non-guvernamentală, care solicită eliminarea numelui lui Nicolae Paulescu de pe o stradă din satul Mândruloc, comuna Vladimirești. La termenele anterioare, cererile de a deveni parte în proces ale locuitorilor au fost respinse, pe motiv că nu au legitimitate în acest context. Organizația reclamantă își declară obiectivul de a apăra interesele comunității evreiești din țară și din străinătate.
Este incert câți dintre cei care doresc eliminarea numelui lui Paulescu din spațiul public i-au citit lucrările de atitudine națională și creștină, nu doar scrierile antievreiești. De asemenea, rămâne întrebarea: cine protejează românii de antiromânism, având în vedere că libertatea de a alege denumirile străzilor și statuilor este contestată?
