CSM a publicat procedura pentru normarea muncii în instanțe
Consiliul Superior al Magistraturii – condus de judecătorul Liviu Odagiu – a publicat joi, 10 septembrie 2026, Hotărârea nr. 1642/2026 (adoptată în ziua anterioară), prin care Secția pentru judecători a CSM a stabilit procedura de „gestionare a cauzelor în funcție de capacitatea reală de procesare a instanțelor judecătorești”.
Ideea generală a normării muncii a fost exprimată de către CSM încă din iulie 2026, când Secția pentru judecători a adoptat „Procedura de gestionare a activității instanțelor judecătorești în raport de capacitatea de procesare a cauzelor”. În acel moment, judecătorul CSM Alin Ene explica faptul că fiecare instanță va avea stabilit clar câte dosare poate prelua pe zi, în funcție de numărul efectiv de judecători în activitate. Dacă într-o zi se înregistrează mai multe dosare decât poate prelua instanța, acestea nu vor mai fi repartizate aleatoriu peste limita fizică a judecătorilor, ci vor fi înscrise într-un registru special. Ulterior, ele vor fi repartizate în ordine strict cronologică, imediat ce există capacitate disponibilă.
De asemenea, orice persoană va putea vedea câte dosare sunt înaintea lui și își va putea face o idee realistă despre momentul în care cauza sa va ajunge pe masa unui judecător. Orice persoană va putea verifica gradul de încărcare al instanței înainte de a introduce o acțiune, estimând mult mai corect timpul de așteptare.
Totodată, dosarele vor fi preluate în ordine strict cronologică, mai spunea Alin Ene.
Tot în luna iulie, magistratul Cosmin Sterea-Grossu (președintele Tribunalului București și fost director de IT al CSM) sublinia că normarea muncii era o necesitate și fusese cerută de către judecătorii din întreaga țară, în răspunsurile oferite la chestionarul CSM, unde normarea muncii s-a numărat printre primele trei probleme indicate.
Hotărârea 1642/2026 stabilește, conform art. 2 alin. 1, capacitatea reală de procesare a fiecărei instanțe în funcție de capacitatea de soluționare a unui judecător, exprimată în număr de dosare pe judecător pe an. Astfel, capacitatea anuală de soluționare este stabilită (și – evident – actualizată) de către Secția pentru judecători a CSM.
Primele niveluri stabilite sunt: 288 de dosare pentru judecători, 192 de dosare pentru tribunale și 119 dosare pentru curțile de apel.
Art. 17 prevede o tranziție la aceste niveluri până în 2028, prin derogare de la art. 2 alin. (2), astfel: până la 14 septembrie 2027, se va aplica dublul capacității, iar în perioada 15 septembrie 2027 – 14 septembrie 2028, se va aplica capacitatea majorată cu 50%. Începând cu 15 septembrie 2028, se va aplica capacitatea prevăzută la art. 2 alin. (2).
Conform art. 3 alin. 1, capacitatea zilnică a fiecărei instanțe se determină în timp real de sistemul informatic, prin raportarea capacității anuale la numărul de judecători aflați efectiv în activitate și la numărul de zile calendaristice ale anului. Judecătorii care nu exercită temporar activitate în cadrul instanței, inclusiv ca urmare a concediilor, dacă perioada de inactivitate în cadrul acelei instanțe depășește 60 de zile calendaristice consecutive, nu sunt incluși în acest număr.
De asemenea, capacitatea de soluționare a fiecărui judecător degrevat parțial de activitatea de judecată se diminuează proporțional cu procentul de degrevare, dar nu mai mult de 50%.
Nu în ultimul rând, conform art. 4 alin. 1, capacitatea zilnică a instanței se distribuie în mod proporțional pe materii și, după caz, pe stadii procesuale, astfel încât să se asigure o distribuire uniformă a cauzelor, în raport cu ponderea fiecărui tip de cauze în acea instanţă.
Hotărârea detaliază și modul în care o cauză este calificată drept prioritară, precum și procedura de urmat în cazul dosarelor de insolvență.
Metodologia aplicării acestei proceduri și tipurile de dosare judecate sunt incluse în anexa hotărârii. CSM detaliază felul în care a ajuns la valorile recomandate pentru fiecare nivel de jurisdicție în afară de ICCJ. De pildă, în cazul celor 192 de dosare pentru tribunale, Consiliul a făcut următorul calcul: 1.087,14 dosare la suta de mii de locuitori împărţite la 5,66508 judecători la suta de mii de locuitori dau 191,90 de cauze. Adică, rotunjit, 192 de dosare pe judecător de tribunal pe an.
