Premierul Letoniei: UE recunoaște avertismentele statelor baltice despre Rusia
Premierul Letoniei, Andris Kulbergs, afirmă că liderii europeni au început, în sfârșit, să ia în serios avertismentele statelor baltice privind amenințarea Rusiei.
„Am avut dreptate. Le-am spus tuturor că acest lucru se va întâmpla”, a declarat el pentru Euronews. „Cunoaștem ursul pe dinafară, știm ce gândește, cum funcționează.”
Declarațiile sale vin la câteva zile după ce o dronă rusească a lovit, duminică, un tren de pasageri la doar doi kilometri de granița cu Polonia și la câteva săptămâni după ce Germania a atribuit Moscovei o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle.
Oficialii UE au reacționat rapid, avertizând că Europa trebuie să se pregătească pentru o „nouă eră a securității europene”. Pentru țările vulnerabile de pe flancul nord-estic, aceste atacuri nu reprezintă însă o surpriză, ele avertizând de mult timp că se profilează o intensificare a activităților ostile ale Rusiei pe teritoriul UE.
„Am avut dreptate, nu-i așa? Le-am spus tuturor că acest lucru se va întâmpla”, a declarat Kulbergs, referindu-se la avertismentele venite din statele baltice. „Cunoaștem ursul pe dinafară, știm ce gândește, cum funcționează. Am fost ocupați [de Rusia] timp de 50 de ani. Cunoaștem trucurile.”
El a adăugat că liderii europeni abia acum înțeleg gravitatea situației. „Acum toată lumea ascultă. Când mă întâlnesc cu liderii [europeni], înțeleg ce spunem. Nu era așa nici măcar în urmă cu doi ani.”
Deși Kulbergs nu crede că Rusia va deschide un „al doilea front”, el a avertizat că UE trebuie să transforme această înțelegere a amenințării în măsuri concrete. „Cei care se pregătesc pentru ce este mai rău au parte de pace”, a spus el.
Kulbergs susține că Letonia își face deja mai mult decât partea, țara numărându-se printre statele NATO care alocă cele mai mari procente din PIB pentru apărare. „Ne creștem datoria pentru a investi în securitate, pentru că înțelegem amenințările, înțelegem că nu avem altă opțiune. Dar Europa trebuie să facă același lucru.”
Premierul a subliniat necesitatea de a crește producția și a acorda prioritate industriei militare. „Aceasta este singura modalitate de a gestiona relația cu Rusia, pe care a descris-o drept un „agresor” care nu respectă regulile.”
„Un agresor înțelege forța, iar asta trebuie să arătăm. Forță reală, trupe pe teren, investiții în securitatea noastră și să ne arătăm mușchii”, a spus el.
Pentru a descuraja pe deplin Rusia, Kulbergs consideră că Bruxelles-ul trebuie, de asemenea, „să se hotărască pe deplin” în ceea ce privește sprijinirea Ucrainei. „Ucraina este atacată cu rachete balistice, pe care Rusia le produce în cantități tot mai mari. Și ce conțin acestea? Componente occidentale”, a declarat el.
Bruxelles-ul încearcă să împiedice componentele să ajungă în rachetele rusești prin aplicarea unor interdicții stricte la export, însă unele dintre acestea continuă să ajungă în Rusia. Luna trecută, comisarul prezidențial al Ucrainei pentru politica de sancțiuni, Vladyslav Vlasiuk, a confirmat că în rachete balistice rusești recuperate au fost găsite componente occidentale.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a declarat că Kievul le-a furnizat partenerilor europeni date în acest sens. „Încă furnizăm Rusiei [componente] pentru ca ei să construiască rachete cu care să atace Ucraina, iar apoi ajutăm Ucraina cu mai mulți bani ca să riposteze”, a spus Kulbergs.
Vlasiuk a subliniat necesitatea ca partenerii Ucrainei să oprească aceste livrări, apel susținut și de șeful guvernului leton, care a afirmat că a vorbit „foarte deschis” despre această problemă cu omologii săi europeni. „Poate că, în primul rând, ar trebui să impunem o interdicție totală asupra acelor componente tehnologice occidentale folosite în aceste rachete. Atunci Rusia nu va mai fi capabilă să le construiască.”
Pe lângă convingerea liderilor europeni, este esențial ca și populația să înțeleagă riscul reprezentat de Rusia, a afirmat Kulbergs, care a devenit premier în luna mai, după ce predecesorul său a demisionat în urma unei dispute privind gestionarea dronelor rătăcite. „Angajamentul [deplin] nu există, pentru că societățile sunt încă în urmă [în ceea ce privește] înțelegerea amenințării”, a spus el, susținând că acest lucru este cauzat în mare măsură de ruptura dintre politicieni și societate.
„Oamenii s-au săturat de bla-bla-bla politic. Oamenii trebuie să audă adevărul, lucrurile trebuie să le fie explicate simplu, iar veștile incomode nu trebuie ascunse. Atunci oamenii vor înțelege mult mai bine”, a declarat premierul Letoniei.
