Moscova rămâne implicată în proiectul ITER, în ciuda sancțiunilor europene
Uniunea Europeană și Rusia sunt adversare geopolitice, iar Moscova a fost supusă unor sancțiuni severe impuse de UE în urma invaziei Ucrainei.
Cu toate acestea, colaborarea dintre cele două părți continuă în cadrul ITER, cel mai mare proiect internațional de fuziune nucleară din lume. Rusia contribuie cu 9,1% la proiect și furnizează componente și tehnologii esențiale, în timp ce Bruxellesul își propune să reducă dependențele tehnologice față de Moscova și să transforme fuziunea nucleară într-o prioritate strategică.
Deși Uniunea Europeană și Rusia sunt adversare, cele două entități rămân legate printr-o colaborare științifică de lungă durată, creată cu zeci de ani în urmă. Inginerii ruși și colegii lor europeni continuă să colaboreze la reactorul termonuclear experimental internațional (ITER), care urmărește să valorifice fuziunea nucleelor de hidrogen pentru a genera energie. Lunea trecută, comisarul UE pentru energie, Dan Jørgensen, a vizitat ITER la Cadarache, Franța, numind acest dispozitiv de fuziune „esențial pentru obiectivele noastre de decarbonizare și independență energetică”.
Proiectul ITER, lansat în 2007, este un reactor de fuziune în construcție, rezultatul unei colaborări între 33 de țări, inclusiv Rusia, China, Statele Unite și Uniunea Europeană. Scopul său este de a demonstra potențialul fuziunii ca sursă viabilă de energie cu emisii reduse de carbon, contribuind la obiectivul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Europa suportă „cea mai mare parte a costurilor de construcție”, reprezentând 45,6% din acestea.
Deși Bruxellesul a redus constant dependența de energia rusă și a exclus instituțiile publice ruse din cooperarea și finanțarea în domeniul cercetării la nivelul UE, Rusia nu a fost exclusă niciodată din ITER. Regulile proiectului stipulează că niciun membru nu poate fi exclus, astfel că Rusia continuă să contribuie cu 9,1% și furnizează științifici și tehnologii esențiale.
„Federația Rusă este membră a ITER și participă prin intermediul agenției sale naționale, Centrul de Proiect ITER”, a declarat un purtător de cuvânt al ITER. „Toate activitățile legate de ITER se desfășoară în conformitate cu cerințele legale și de reglementare aplicabile.”
Rusia joacă un rol crucial în furnizarea de componente specializate, inclusiv bobina de câmp poloidal PF1, folosită pentru modelarea și controlul plasmei de fuziune. De asemenea, furnizează girotroni, care generează unde electromagnetice de înaltă frecvență pentru încălzirea plasmei în reactoarele de fuziune.
Colaborarea cu Rusia în cadrul ITER devine tot mai importantă, având în vedere că fuziunea nucleară este o prioritate majoră de investiții pentru UE. Bruxellesul a anunțat recent o alocare de 330 de milioane de euro pentru a accelera dezvoltarea sectorului și a sprijini tehnologiile nucleare. Strategia, amânată cu un an, va aborda aspecte legate de guvernanță, claritatea cadrului de reglementare și cooperarea internațională, având ca centru rolul Europei în cadrul proiectului ITER.
Comisia Europeană nu a răspuns până acum la întrebările legate de întârzierile diplomatice cauzate de participarea Rusiei la programul de fuziune nucleară ITER. Un document al Consiliului, consultat de Euronews, a evitat să facă referiri la Rusia, subliniind că UE va „continua colaborarea cu Organizația ITER și cu partenerii în cadrul activităților legate de ITER”.
După invazia Ucrainei, UE a suspendat participarea Rusiei la programe importante de cercetare, iar alte instituții științifice europene, precum CERN, au suspendat statutul de observator al Rusiei. Totuși, ITER a semnat în iunie un acord de cooperare cu Institutul Kurchatov din Rusia, vizând schimbul de informații științifice și programele de cercetare.
Oficialii ruși și europeni au menținut contactele la nivel înalt în legătură cu acest proiect. În iulie, Valery Falkov a vizitat sediul ITER din Franța, însoțit de o delegație numeroasă. Susținătorii colaborării ITER cu Rusia afirmă că proiectul necesită cunoștințe specializate și o cooperare internațională de lungă durată.
Mai multe țări desfășoară inițiative naționale pentru a dezvolta cunoștințele necesare în domeniul fuziunii nucleare, iar cercetările recente ale Parlamentului European sugerează că progresele tehnologice ar putea pregăti terenul pentru utilizarea industrială a acestei tehnologii în a doua jumătate a secolului.
Întrucât dependența UE de Rusia în domeniul fuziunii nucleare a generat îngrijorări, trei deputați europeni au întrebat Comisia dacă există planuri de a „elimina treptat dependența de participarea Rusiei la ITER”. Jørgensen a răspuns că regulile nu permit excluderea membrilor, ci doar retragerea voluntară.
Andrea Wechsler, unul dintre semnatarii scrisorii, a criticat răspunsul Comisiei, considerând că nu oferă o strategie politică convingătoare. „Avem nevoie de o analiză strategică și de securitate cuprinzătoare a implicării Rusiei în ITER și de un plan clar pentru a ne asigura că nu se creează noi dependențe tehnologice”, a adăugat ea.
Îngrijorarea este împărtășită și de ONG-uri, cum ar fi Clean Air Task Force, care a subliniat că cooperarea internațională a fost esențială pentru progresele în domeniul energiei de fuziune, dar că aceasta s-ar putea restrânge. Wechsler a precizat că, deși se opune izolării cercetătorilor ruși, natura științifică a cooperării tehnologice nu ar trebui să fie neutră din punct de vedere geopolitic.
