Kaja Kallas renunță la conducerea noului grup de apărare al UE
Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a fost nevoită să anuleze duminică lansarea unui nou grup de nivel înalt, format din foști lideri politici și militari, în urma presiunilor exercitate de țările membre UE.
Acest lucru ar putea constitui o nouă lovitură pentru fostul premier al Estoniei al cărei mandat nemulțumește pe mulți. Kallas conduce o campanie intensă în culise împotriva planurilor franco-germane de reformare a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), corpul diplomatic al blocului.
Pe hârtie, aceste planuri vizează consolidarea rolului oficial al lui Kallas, dar aliații săi se tem că acestea ar putea permite Comisiei Europene să preia un control mai mare asupra politicii externe. Grupul la nivel înalt – pe care Kallas l-a descris ca reunind „cele mai strălucite minți” pentru a veni cu idei menite să acopere lacunele UE în materie de apărare „în cel mai scurt timp posibil și în cel mai eficient mod” – a fost perceput de unii diplomați ca făcând parte din această rezistență.
„Este modul ei de a rămâne relevantă”, a declarat un diplomat de rang înalt al UE, sub acoperirea anonimatului. Kallas s-a aflat într-o competiție intensă cu Comisia Europeană în legătură cu aceste planuri, dar un oficial al UE a declarat că motivul anulării a fost presiunea exercitată de unele capitale. „Unele state membre au considerat că aceasta nu era calea potrivită de urmat în acest moment”, a spus oficialul.
„După câteva discuții cu miniștrii, am decis să nu continuăm cu inițiativa; căutăm noi modalități de a colabora cu statele membre”, a adăugat el. Prezentarea urma să aibă loc luni dimineață la Bruxelles, la Bibliothèque Solvay, la care erau așteptați aproximativ 150 de reprezentanți ai instituțiilor UE, ai grupurilor de reflecție, ai mediului academic și ai NATO.
Numele membrilor grupului au fost ținute secrete de biroul lui Kallas, dar trei diplomați au afirmat că se preconiza ca grupul să fie prezidat de fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, și să includă foști miniștri ai apărării, precum Jüri Luik din Estonia, care a ocupat și funcția de ambasador al Estoniei la NATO, și Florence Parly din Franța, fost ministru al forțelor armate.
Alți diplomați au precizat că se preconiza ca Germania să aibă un reprezentant, la fel ca și alte țări din afara UE, precum Regatul Unit și Ucraina. Rasmussen urma să fie însărcinat ulterior cu redactarea unui raport privind rezultatele activității grupului. SEAE nu a confirmat niciunul dintre aceste nume.
Inițiativa urma să facă parte din eforturile de relansare a SEAE, care are o nouă echipă de conducere, incluzând un nou secretar general, fostul ministru olandez al apărării Kajsa Ollongren, și un nou secretar general adjunct responsabil cu apărarea, fostul ambasador francez la NATO David Cvach.
Încă de la început, unii diplomați au avertizat că există un risc ridicat ca noul grup să se suprapună cu activitatea Comisiei și, în special, cu activitatea comisarului pentru apărare, Andrius Kubilius, care organizează deja întâlniri periodice cu grupuri de reflecție și foști lideri. Potrivit unor diplomați, unul dintre motivele cheie care au stat la baza deciziei de a anula inițiativa a fost lipsa unei pregătiri adecvate și a coordonării în unele capitale.
Un al doilea oficial al UE a contestat însă această versiune, afirmând că motivul anulării a fost o problemă legată de politica locală italiană și, în special, o dispută privind potențialii membri ai grupului.
