Liviu Man anunță o anchetă despre studenții recrutați de servicii și despre lupta pentru putere
Într-o discuție detaliată cu Marius Ghilezan, Liviu Man a adus acuzații și interpretări relevante legate de jocurile de putere din politica românească, influența serviciilor de informații în instituții, politica externă a României și viitorul democrației.
Cea mai semnificativă direcție de investigare anunțată de Man se referă la universități, el afirmând că a obținut informații despre locuri rezervate, conform legii, pentru tineri trimiși să studieze de structuri de informații.
Un moment cheie al emisiunii a fost anunțul lui Man privind o investigație asupra prezenței unor tineri trimiși la studii universitare de serviciile de informații. Man a subliniat că, deși mecanismul funcționează legal, problema principală constă în lipsa dezbaterii publice și a transparenței insuficiente.
„O să apară o anchetă în Gazeta de Cluj săptămâna viitoare. O chestiune pe care eu n-o știam și care n-a apărut încă în presa românească este că, potrivit legii, serviciile secrete își trimit tinerii de 18 ani în facultățile românești să facă facultatea ca acoperiți, ca să aibă diplome”, a declarat Man.
El a menționat că a solicitat informații universităților din Cluj și a primit răspunsuri referitoare la locuri rezervate pentru persoane trimise la studii de instituții din zona informațiilor. Printre exemplele invocate s-au numărat Universitatea de Medicină și Farmacie, Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea Tehnică.
O afirmație cu un potențial mare de controversă a fost legată de Facultatea de Istorie, unde Man a spus că, în conformitate cu informațiile primite, ar exista 11 locuri pentru astfel de studenți într-o promoție de aproximativ 20 de persoane.
„La istorie sunt 20 de oameni în tot anul, Marius. 11-s SRI-iști, mai mult de jumătate”, a afirmat Man.
Aceste declarații trebuie considerate ca atare, având în vedere că nu au fost prezentate documente sau răspunsuri instituționale complete. Man a subliniat că va publica datele și răspunsurile oficiale în ancheta pe care o pregătește.
Întrebat de Ghilezan dacă acest mecanism este legal, Man a afirmat fără ezitare: „Este absolut legal”, menționând că baza juridică se află în legislația educației.
Aici se află, de fapt, miza jurnalistică a subiectului: nu doar existența unui cadru legal, ci și transparența acestuia, numărul locurilor disponibile la nivel național, instituțiile care beneficiază de ele și informațiile accesibile publicului.
Liviu Man a extins discuția de la universități la aparatul de stat, concentrându-se în special pe Ministerul Afacerilor Externe.
Afirmația sa a fost extrem de gravă și necesită o verificare independentă. Man a susținut că serviciile de informații ar avea o influență profundă asupra recrutării și carierelor din diplomația românească.
„Nu poți să intri în Ministerul Afacerilor Externe Român dacă nu lucrezi pentru serviciul de informații externe”, a afirmat el, bazându-se pe o sursă.
Pentru a întări această idee, Man a invocat o experiență relatată de Marius Ghilezan din anii ’90, când a fost menționată o solicitare de semnare a unui document înaintea unei posibile numiri diplomatice.
Replica lui Man a fost clară: „Nu s-a schimbat nimic”.
Această concluzie este una dintre cele mai dure și necesită probe solide. Transcriptul nu conține documente, răspunsuri oficiale ale MAE sau dovezi care să confirme generalizarea făcută de Man. Astfel, această teză trebuie considerată o opinie a jurnalistului.
O altă temă majoră a discuției a fost viitorul puterii politice de la București. Liviu Man a contestat ideea că blocajul formării unei majorități ar fi o problemă personală între lideri.
În opinia sa, miza este cine va controla viitorul guvern și cine va ieși întărit pentru cursa prezidențială din 2030.
„Aici nu este vorba de oameni… e vorba de cine va susține viitorul guvern”, a spus Man.
El a avansat scenariul unui guvern construit în jurul PSD, cu sprijin parlamentar din diverse zone politice, afirmând că Ilie Bolojan ar fi improbabil să devină premier.
Mai departe, Man a formulat o interpretare politică personală asupra raportului dintre Nicușor Dan și Bolojan: „Nicușor Dan nu are niciun chef să-l aibă contracandidat pe Ilie Bolojan în 2030”.
Această afirmație este o analiză politică și nu este însoțită de probe directe în transcript.
Man a continuat să discute despre numele lui Dominic Fritz, speculând asupra posibilității ca acesta să devină un actor important pe scena politică de dreapta.
Referitor la politica externă, Man a avut un ton mult mai critic. Vorbind despre activitatea lui Nicușor Dan, el a afirmat: „Noi, la nivelul politicii externe, România e o absolută catastrofă”.
Mai departe, el a spus: „E o nulitate ca politician”, acuzându-l că nu a reușit să dezvolte relații externe semnificative.
O parte din discuție a fost dedicată vizitei presupuse a Angelei Merkel la București și rolului fostului cancelar german în arhitectura europeană și în relațiile ruso-germane.
Man a criticat moștenirea politică a lui Merkel, menționând două decizii pe care le-a calificat drept „catastrofale”: politica din 2015 privind migrația și ascensiunea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene.
„Angela Merkel a făcut multe lucruri rele. Dar două au fost catastrofale”, a spus el.
Pe subiectul internațional, Liviu Man a susținut că războiul din Ucraina se îndreaptă spre o nouă escaladare și a reiterat o interpretare controversată a acordurilor de la Minsk.
El a afirmat că Angela Merkel ar fi recunoscut că aceste acorduri au servit pentru a oferi timp pentru înarmarea Ucrainei, nu pentru a produce o soluție politică definită.
„Ei nu au avut niciodată dorința de a respecta acordurile de la Minsk, ci le-au folosit doar ca o pauză strategică”, a afirmat Man.
În emisiune, acesta a speculat despre o nouă ofensivă rusă spre nordul Ucrainei, inclusiv cu posibila țintă Kievul. Aceste evaluări sunt formulate ca analize geopolitice și nu sunt susținute de informații operative sau documente independente.
Discuția a inclus și rolul occidental în sprijinirea Ucrainei, atacurile asupra infrastructurii ruse și perspectivele unei escaladări militare.
Liviu Man a fost critic și cu administrația americană, afirmând că Statele Unite ar fi suferit „o înfrângere strategică” în Iran.
„America a suferit o înfrângere strategică în Iran. N-a reușit să schimbe regimul iranian”, a spus Man.
El a corelat evoluțiile militare cu creșterea prețului petrolului și efectele asupra populației globale
