Emmanuel Macron: Europa trebuie să devină „pilot” în explorarea spațială cu zboruri umane

Emmanuel Macron: Europa trebuie să devină „pilot” în explorarea spațială cu zboruri umane

Președintele francez Emmanuel Macron cere Europei să-și dezvolte propria capacitate de a trimite oameni în spațiu în următorul deceniu, în cadrul unui plan mai amplu pentru consolidarea independenței sectorului spațial european.

Macron propune ca, în 10 ani, o capsulă europeană cu astronauți europeni și din alte țări să decoleze de la Kourou, în Guyana Franceză. Directorul Agenției Spațiale Europene estimează că atingerea acestui obiectiv ar necesita investiții de aproximativ un miliard de euro pe an, anunță France24.

Macron a lansat acest apel în cadrul unui summit internațional dedicat spațiului, desfășurat la Paris în această săptămână, la care mai multe companii americane, printre care SpaceX și Blue Origin, au dat dovadă de indiferență. „Vrem ca Europa să-și afirme ambiția în domeniul zborurilor spațiale cu echipaj uman”, a declarat el. „Programul nostru spațial european rămâne fragil și trebuie să ne intensificăm eforturile.”

Apelul său vine în urma celui al directorului Agenției Spațiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, care, miercuri seara, a făcut apel la miniștri și demnitari, în cadrul unei reuniuni cu ușile închise, pentru alocarea mai multor resurse în vederea dezvoltării unui sector spațial european independent. „Vom fi pasageri sau piloți?”, a întrebat Aschbacher, într-o copie a discursului său furnizată agenției AFP.

Publicitate
Ad Image

Aschbacher a subliniat dezvoltarea rapidă a tehnologiei spațiale de către țări din întreaga lume, de la dezvoltarea sateliților până la explorarea Lunii și a planetei Marte. „În acest context emergent, Europa trebuie să se poziționeze ca un partener indispensabil, cu propriile sale capacități”, a afirmat el.

Europa nu a trimis niciodată o misiune cu echipaj uman, bazându-se în schimb pe rachetele și capsulele Rusiei și Statelor Unite. În acest context, liderii europeni încearcă să definească o strategie care să permită continentului să-și dezvolte propriile capacități de transport spațial și să reducă dependența de partenerii externi.

Președintele francez a prezentat joi o serie de obiective pe care dorește ca Europa să le atingă în următorul deceniu. „Peste doi ani, vreau să văd prima capsulă europeană de transport de marfă, Nyx, andocând la Stația Spațială Internațională; peste cinci ani, primul modul lunar european, Argonaut, aterizând pe suprafața Lunii”, a spus el. „Iar peste 10 ani, prima capsulă europeană cu echipaj uman să decoleze de la Kourou cu astronauți europeni și din alte țări la bord”, a adăugat el, referindu-se la cosmodromul european din Guyana Franceză.

Planul ar marca o schimbare majoră pentru Europa, care până acum nu a avut o capacitate proprie de a trimite astronauți în spațiu. Dezvoltarea acestui sector implică însă costuri semnificative. Aschbacher a estimat că ar fi necesară o investiție de aproximativ un miliard de euro pe an pentru următorul deceniu.

Totuși, a adăugat el, menținerea dependenței de alți parteneri este, de asemenea, costisitoare. „Achiziționarea de zboruri pentru astronauții europeni de la furnizori străini ar costa cinci miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani”, a afirmat el. Directorul ESA a subliniat că aceste fonduri ar susține sectoarele străine în detrimentul celui european, pierzându-se astfel oportunitatea de a crea locuri de muncă locale și de a dezvolta capacități tehnologice și autonomie.

Astfel, investițiile într-o capacitate europeană proprie ar reprezenta nu doar o cheltuială pentru sectorul spațial, ci și o modalitate de a păstra în Europa o parte importantă a activității economice și tehnologice generate de aceste programe. Se preconizează că statele membre ale ESA se vor reuni în cadrul unei întâlniri ministeriale în decembrie pentru a decide cum să procedeze în continuare. Reuniunea ar urma să fie esențială pentru stabilirea priorităților și a resurselor necesare pentru dezvoltarea capacităților spațiale europene.

Anul trecut, ESA a obținut un buget record de 22,1 miliarde de euro pentru a-și finanța programele în următorii trei ani.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *