Contestația votului secret la Consiliul Local Turda, analizată în instanță prin videoconferință
O primărie care își dorește să evalueze eficiența administrativă ar trebui să fie un exemplu de respectare a legii. Însă, Consiliul Local al Municipiului Turda nu a reușit acest lucru.
Pe 12 septembrie 2025, în cadrul unei ședințe extraordinare desfășurate online, Consiliul Local Turda a aprobat Hotărârea nr. 102, care a înființat o comisie pentru analiza eficienței administrative. Proiectul, inițiat de Horea Hudrea și Adrian Nap, a primit aviz favorabil unanim din partea celor cinci comisii de specialitate ale consiliului, fără a întâmpina opoziție politică vizibilă.
Cu toate acestea, modul de alegere a celor șapte membri ai comisiei a generat o dispută juridică majoră. Conform Codului administrativ, hotărârile referitoare la persoane trebuie adoptate prin vot secret, utilizând buletine de vot introduse într-o urnă. În schimb, votul din 12 septembrie 2025 a fost realizat printr-un „vot secret electronic” pe platforma Cisco Webex, fără utilizarea hârtiei.
Instituția Prefectului Județului Cluj a sesizat rapid această problemă, considerând că Hotărârea nr. 102/2025 este ilegală și a cerut Consiliului Local Turda să o revoce. Răspunsul autorității locale a fost că hotărârea a fost adoptată conform legii, promițând că chestiunea va fi discutată în următoarea ședință, promisiune care nu a fost respectată.
Într-o ședință din noiembrie 2025, secretarul general al Primăriei Turda a declarat că o simplă notificare a Prefecturii nu este suficientă pentru revocarea hotărârii, fiind nevoie de un proiect de hotărâre distinct. Cu toate acestea, nu s-au inițiat demersuri de revocare, iar disputa a ajuns în instanță.
Prefectul a introdus acțiunea la Tribunalul Cluj pe 26 februarie 2026, cerând anularea integrală a Hotărârii nr. 102/2025. Argumentul central a fost că Codul administrativ nu prevede votul secret electronic, astfel că procedura adoptată de Consiliul Local nu respecta legea.
Consilierii juridici ai Primăriei Turda au încercat să apere hotărârea printr-o interpretare creativă a termenului „buletin de vot”, susținând că un formular electronic securizat ar putea fi considerat echivalentul funcțional al buletinului de vot. Tribunalul Cluj a respins aceste argumente, afirmând că acceptarea lor ar echivala cu o modificare nepermisă a legii.
Instanța a subliniat și imposibilitatea de a securiza complet votul electronic pe internet, menționând că operatorul platformei înregistrează voturile, contrar confidențialității necesare. De asemenea, Tribunalul a considerat irelevant argumentul că nu au existat contestații din partea consilierilor, subliniind că legalitatea nu depinde de plângerile participanților, ci de respectarea normelor legale.
Pe 4 iunie 2026, Tribunalul Cluj a admis integral acțiunea Prefecturii, anulând Hotărârea Consiliului Local Turda nr. 102 din 12 septembrie 2025. În loc să reia corect procedura de înființare a comisiei, Consiliul Local a decis să conteste decizia, formulând recurs de două ori, la interval de patru zile.
Motivul insistenței cu care Turda continuă această dispută ar putea fi legat de miza politică din spatele comisiei, care reprezenta un instrument de control asupra executivului. Anularea definitivă a hotărârii ar implica dizolvarea acestui instrument, ceea ce ar explica dorința de a menține lupta juridică.
Povestea din Turda subliniază dificultățile cu care se confruntă administrația publică locală din România, evidențiind cum o instituție, în dorința de a verifica eficiența, se împiedică în nerespectarea unor proceduri legale clare, ceea ce duce la un proces lung și costisitor, în loc să se concentreze pe îmbunătățirea administrației.
