Percheziția informatică în cazul Rapcea sugerează intenții legate de Eminescu
ActiveNews semnalează o situație de cenzură pe rețele sociale și pe internet, invitând cititorii să acceseze site-ul pentru a citi articolele și a se abona la buletinul informativ gratuit.
Recent, s-a discutat despre modul în care Parchetele investesc resursele statului în cercetarea activităților cetățenilor pe rețelele sociale, exemplul concret fiind cazul avocatului Mihai Rapcea, care a fost reținut timp de 24 de ore și a avut control judiciar instituit. Într-un comunicat de presă, procurorul a exprimat opinii și judecăți de valoare, iar Rapcea a fost prezentat negativ în mass-media.
Curtea de Apel București a revocat măsura controlului judiciar, motivând că inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție până la soluționarea definitivă a cazului. Judecătorul a subliniat că ordonanța de luare a măsurii nu a fost argumentată corespunzător, nefiind clarificate motivele care justificau această măsură preventivă.
Rapcea a fost acuzat că deținea cărți din biblioteca personală, inclusiv lucrări semnificative, dar judecătorul a menționat că deținerea acestor cărți nu dovedește convingerile ideologice ale proprietarului, atâta timp cât acestea nu sunt interzise prin lege.
Analizând bunurile găsite, procurorul a făcut referire la prezența operelor lui Mihai Eminescu, legându-le de Mișcarea Legionară, care a revendicat anumite texte ale acestuia. De asemenea, s-au identificat date obținute prin accesul la un sistem informatic, inclusiv documente relevante pentru caz, cum ar fi lucrarea „Cărticica șefului de cuib”.
Examinarea laptopului a relevat istoricul conversațiilor pe aplicația „ChatGPT”, în care Rapcea a solicitat modificarea trăsăturilor grafice originale ale imaginii lui Eminescu. Contul de Facebook al inculpatului a fost, de asemenea, studiat, fiind evident că acesta era administrator al grupului „Eminescu trăiește noi prin noi”.
Judecătorul a constatat că nu au fost respectate condițiile legale pentru instituirea controlului judiciar, iar lipsa motivării a afectat legalitatea măsurii. Se observă că inculpatul s-a prezentat la chemările organelor judiciare și nu a existat niciun indiciu de sustragere sau de influențare a anchetei.
Măsura preventivă a fost considerată nejustificată, având în vedere statutul social al inculpatului și faptul că acesta nu avea antecedente penale. Judecătorul a evaluat că măsura impusă nu era necesară pentru asigurarea desfășurării normale a procesului penal.
Printre obligațiile impuse se numără interdicția de a participa la adunări publice și de a utiliza internetul pentru a distribui materiale, ceea ce a fost apreciat ca o restricționare a dreptului la liberă exprimare. Judecătorul a subliniat că, deși restricțiile pot fi permise în anumite condiții, motivarea acestora este esențială.
Judecătorul a concluzionat că absența motivării temeinice din partea procurorului face imposibilă evaluarea legalității măsurii preventive. Criticile aduse ordonanței se referă la lipsa unei justificări clare pentru aplicarea controlului judiciar, ceea ce a condus la revocarea acestei măsuri.
