„Cartierul Diasporei” al lui Ilie Bolojan: după 7 ani, nici o casă construită
În 2019, Ilie Bolojan, pe atunci primar al municipiului Oradea, le prezenta românilor plecați în străinătate un proiect care trebuia să îi convingă să se întoarcă acasă: terenuri pentru construirea de locuințe, concesionate la prețuri sub nivelul pieței, într-o zonă care urma să devină „Cartierul Diasporei”.
Șapte ani mai târziu, realitatea este cu totul diferită. Pe cele aproximativ 7.000 de metri pătrați nu există nicio casă construită și niciun teren atribuit. Există însă o stradă de circa 400 de metri, modernizată cu 1,6 milioane de lei din bani publici.
Proiectul a fost anunțat în august 2019, în cadrul evenimentului „Ziua Diasporei – Oradea te așteaptă”, organizat de Primăria Oradea pentru românii stabiliți în străinătate. Ilie Bolojan afirma că municipalitatea lucrează la parcelarea unui teren de aproximativ 7.000 de metri pătrați de pe strada Izvorului, situată pe o pantă de deal, în apropierea Spitalului TBC. Terenurile urmau să fie concesionate în condiții avantajoase românilor care puteau demonstra că au locuit și au lucrat în străinătate.
Ambiția prezentată era considerabilă. În prima etapă, trebuiau să fie construite zece case, iar dacă proiectul se dovedea de succes, se lua în calcul extinderea acestuia la dimensiunea unui cartier de câteva hectare. Bolojan descria cele aproximativ 7.000 de metri pătrați drept o „oază” abandonată și susținea că Oradea putea deveni un oraș atractiv pentru românii plecați peste hotare.
Însă, între discursul din 2019 și situația din 2026 există o diferență semnificativă. Proiectul a dispărut din prim-planul agendei municipalității, terenul a rămas nefolosit, iar ediția din 2019 a fost ultima „Zi a Diasporei” organizată de Primăria Oradea. Astfel, după șapte ani, există în continuare un teren viran, acoperit de vegetație uscată. Până și denumirea „Diaspora” apare scrisă cu cretă pe o cutie de gaz care deservește ultima locuință de pe strada învecinată.
Administrația a făcut totuși câțiva pași. În 2022, Consiliul Local Oradea a aprobat criterii pentru concesionarea unor parcele de aproximativ 500–600 de metri pătrați, pentru o perioadă de 25 de ani. Totuși, nici acest moment nu a dus la atribuirea efectivă a loturilor.
În 2024, investiția publică a devenit concretă. Firma Global Industrial a modernizat drumul care anterior era înfundat, iar municipalitatea a cheltuit aproximativ 1,6 milioane de lei pentru lucrare. A rezultat o stradă de aproximativ 400 de metri, cu câte o bandă de circulație pe fiecare sens și trotuare pe ambele părți. Investiția a inclus canalizare pluvială, iluminat public și rețele subterane.
Drumul a fost deschis circulației în 2024, iar recepția finală a avut loc în decembrie 2025. Totuși, infrastructura construită pentru viitorul cartier traversează un teren fără cartier. Practic, administrația a realizat strada înainte de a atribui măcar primul lot beneficiarilor.
Situația devine și mai relevantă având în vedere promisiunile făcute după asfaltarea străzii. În noiembrie 2024, Primăria anunța că procedurile de licitație pentru atribuirea parcelelor urmau să înceapă în primăvara anului 2025. Primăvara a trecut, întreg anul 2025 a trecut, și s-a ajuns în septembrie 2026 fără ca licitația să fie organizată.
Conform explicației administrației, una dintre cele mai greu de înțeles componente ale întregii situații este că, la șapte ani după lansarea proiectului și după ce strada a fost deja construită, Primăria încă nu are finalizat regulamentul necesar atribuirii terenurilor. Lucian Popa a explicat că licitația nu poate fi organizată în lipsa unor criterii clare privind atribuirea amplasamentelor. După finalizarea regulamentului, va trebui realizată și evaluarea terenurilor, abia apoi putând fi organizată procedura de licitație.
Cu alte cuvinte, nici după investiția de 1,6 milioane de lei în infrastructura zonei nu sunt finalizate etapele administrative esențiale care ar permite proiectului să își atingă scopul. Actualul primar al Oradei, Florin Birta, a susținut în august 2026 că regulamentul este în lucru și că urma să fie supus aprobării Consiliului Local „într-o lună”. Termenul ar conduce către luna septembrie. Totuși, apare o altă problemă procedurală: proiectul de regulament nu fusese publicat pentru transparență decizională în conformitate cu Legea nr. 52/2003, care presupune publicarea cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de avizare. În aceste condiții, termenul anunțat devine practic imposibil de respectat.
Primăria invocă PNRR pentru întârziere. Totuși, blocajul proiectului exista cu ani înainte. Florin Birta a explicat întârzierea prin volumul mare de proiecte europene gestionate de municipalitate. Primarul a menționat că Oradea a avut în 2026 aproximativ 30 de proiecte finanțate prin PNRR care trebuiau închise pentru a evita pierderea finanțărilor, ceea ce a dus la temporizarea sau marginalizarea altor proiecte.
Rămâne o întrebare legitimă pentru administrația locală: ce s-a întâmplat cu proiectul în toți acești ani? De ce a cheltuit municipalitatea 1,6 milioane de lei pentru infrastructura stradală a zonei, în condițiile în care mecanismul administrativ prin care terenurile trebuie să ajungă la beneficiari nu este finalizat?
Mai există o problemă: profilul beneficiarilor nu este definitivat. Proiectul a fost prezentat inițial ca un instrument destinat românilor care au locuit și au muncit în străinătate și doresc să revină în țară. În prezent, administrația analizează criteriile concrete. Octavian Haragoș a arătat că una dintre variantele analizate permite participarea la licitație a tuturor românilor care vor să se repatrieze, fără condiția ca aceștia să fi avut anterior domiciliul în Oradea sau în județul Bihor. Criteriile analizate includ obligația ca solicitantul să fi locuit neîntrerupt în străinătate aproximativ doi ani, intenția de a se stabili la Oradea și capacitatea financiară de a construi locuința într-un interval de câțiva ani. Nici aceste reguli nu sunt definitive, Consiliul Local având posibilitatea să le modifice înainte de aprobarea regulamentului.
Așadar, după șapte ani de la anunțarea „Cartierului Diasporei”, administrația încă discută nu doar când vor fi atribuite terenurile, ci și cui le va atribui. Povestea „Cartierului Diasporei” evidențiază contrastul dintre forța mesajului politic inițial și rezultatul concret de astăzi. În 2019, românilor plecați peste hotare li se promitea că Oradea îi așteaptă și că municipalitatea este pregătită să creeze condiții speciale pentru revenirea și investițiile lor. În septembrie 2026, bilanțul este simplu: aproximativ 7.000 de metri pătrați de teren, zero case construite, zero loturi atribuite și o stradă de circa 400 de metri, pentru care au fost cheltuiți 1,6 milioane de lei
