Locul cel mai sigur din casă pentru adăpost în caz de cutremur
Regulile după care mulți oameni își ghidează reacțiile în timpul unui cutremur sunt, adesea, bazate pe mituri care pot crea o falsă senzație de protecție.
Într-un interviu acordat Digi24.ro, inginerul constructor Matei Sumbasacu a explicat ce presupune, în realitate, siguranța în astfel de situații și care sunt riscurile concrete care pot apărea în timpul unui seism. Fiecare clădire reacționează diferit la un seism, în funcție de structura și calitatea execuției, iar comportamentul corect trebuie adaptat acestor particularități.
„Ideea existenței unui „loc sigur” în interiorul locuinței, în cazul unui cutremur, este mai degrabă un mit. Fiecare tip de structură are propriul mecanism de colaps, iar, deși clădirile sunt proiectate astfel încât să cedeze într-un mod controlat, în practică pot apărea situații în care acestea nu se comportă conform scenariului anticipat. În acest context, este dificil de afirmat că există un punct universal sigur în interiorul unei locuințe, indiferent de tipul acesteia.”
Siguranța depinde în mod direct de sistemul structural al clădirii, motiv pentru care nici măcar o clasificare pe tipologii structurale nu poate garanta că prăbușirea va avea loc exact conform proiectării. Recomandarea generală este ca oamenii să se poziționeze cât mai departe de pereții exteriori și de feronerie, zone în care riscul de rănire este mai ridicat, inclusiv din cauza geamurilor sau a altor elemente care pot ceda înaintea structurii clădirii.
„Afirmația potrivit căreia statul sub tocul ușii ar oferi protecție în timpul unui cutremur este, în mare parte, un mit, însă această percepție are și o anumită bază care trebuie înțeleasă în context.”
Riscurile nu sunt generate exclusiv de prăbușirea clădirii, ci și de elementele adiacente care pot provoca răni înainte de un eventual colaps. În cazul clădirilor care nu sunt expuse riscului de prăbușire, poziționarea sub tocul ușii poate oferi o protecție relativă. Totuși, în cazul clădirilor care intră în precolaps sau colaps, situația se schimbă semnificativ.
„În special la construcțiile moderne, proiectate să disipeze energia seismică prin cedarea controlată a anumitor elemente structurale, grinzile sunt concepute să cedeze înaintea stâlpilor.” Astfel, persoanele aflate sub tocul ușii se pot afla chiar sub o grindă, ceea ce le expune unui risc suplimentar. Chiar dacă nu înseamnă automat o prăbușire directă asupra persoanei, zona respectivă devine una vulnerabilă.
În cazul blocurilor mai noi, unde probabilitatea unui colaps este, în general, mai redusă datorită normelor moderne de proiectare, această recomandare poate fi considerată mai puțin riscantă. Totuși, zona nu poate fi privită ca o soluție universal valabilă pentru siguranță în timpul unui cutremur. De asemenea, percepția potrivit căreia băile ar reprezenta spații mai sigure, deoarece sunt realizate ca structuri compacte, nu este susținută de realitate.
O recomandare generală, care trebuie însă adaptată în funcție de caracteristicile fiecărei clădiri, vizează alegerea încăperilor cu deschideri cât mai mici. În astfel de spații, suprafața redusă și numărul de pereți contribuie la o rigiditate sporită a structurii, ceea ce poate oferi un grad mai ridicat de stabilitate comparativ cu încăperile ample.
În timpul unui cutremur, deplasarea pe scări nu este recomandată. Scările reprezintă unele dintre cele mai rigide elemente ale unei structuri, iar, în astfel de situații, tocmai elementele cu rigiditate ridicată sunt cele mai expuse riscului de cedare. De asemenea, utilizarea liftului este exclusă, deoarece alimentarea cu energie electrică este, de regulă, întreruptă.
În cazul în care persoanele se află în exterior, recomandarea este să se îndepărteze cât mai mult de clădiri, pentru a evita riscul de a fi lovite de elemente care se pot desprinde de pe fațadă. De asemenea, este indicat să se evite apropierea de stâlpi sau copaci, care pot deveni, la rândul lor, surse de pericol.
