Reporter ActiveNews a fost la fața locului la implozia turnurilor gemene din New York
ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet.
În octombrie 2001, când au început bombardamentele asupra Afganistanului, eram la Islamabad, împreună cu colega mea Adina Anghelescu. Am avut un sentiment premonitoriu că războiul va începe în acele zile. Avioanele grele de bombardament au survolat, iar noi am fost primii care am anunțat în România că „Începe!”. „Operațiunea 9-11” a fost doar declanșatorul pentru ceea ce urma să vină.
Pe 11 septembrie 2001, urma să mă întorc de la New York după un periplu ca jurnalist de politică externă. Dimineața aveam o întâlnire într-o clădire adiacentă turnurilor gemene pentru o colaborare publicistică. Însă, fiind român, nu m-am trezit suficient de devreme și am ajuns să observ pe geam un peisaj șocant.
Un aspect pe care nu-l voi uita este mirosul greu de carne arsă și metal topit, care a bântuit Manhattan zile în șir.
Data de 11 septembrie 2001 rămâne crucială în politica internațională, deoarece a devenit justificarea pentru acțiuni militare ale SUA cu grave consecințe în anii următori. Este esențial să știm ce s-a întâmplat cu adevărat în acea zi. Relatările mele de atunci trebuie privite cu prudență, iar mai jos voi prezenta o analiză detaliată efectuată de colegul meu de la Ziua.
Dumnezeu să-i ierte pe toți nevinovații care au murit în acest masacru programat!
Câteva relatări transmise de la fața locului, recuperate din Arhiva ZIUA:
Panica și haos în America. Manhattan a fost evacuat. Televiziunile transmiteau doar de la distanță. Lumea cumpăra disperată alimente și retrăgea sume mari de bani din bănci. Circulația pe străzi era extrem de dificilă, iar în cartierele adiacente au avut loc distrugeri. Toate aeroporturile din SUA au fost închise.
În ziua următoare, bilanțul neoficial indica cel puțin 10.000 de morți. Groaza creștea pe măsură ce numărul sacilor cu cadavre de la World Trade Center creștea. Spitalele erau suprasolicitate, iar mulți dintre răniți erau polițiști și pompieri, unii fără șanse de supraviețuire.
Serviciile de urgență au fost copleșite, iar salvatorii căutau printre ruinele turnurilor gemene. Avioanele de luptă F-16 patrulau cerul New York-ului toată noaptea. Un indiciu: cinci bărbați arabi s-au îmbarcat la Boston. 66% dintre americani cereau lichidarea terorismului, chiar cu prețul reducerii libertăților.
Scenele de groază au continuat, iar locuitorii șocați se adunau în piețe și parcuri pentru a discuta despre tragedia trecută. Rugăciunile se înălțau în biserici și pe străzi. Drapelul național flutura pe multe clădiri. Primele supraviețuitoare, polițiști, au reușit să comunice colegilor lor prin telefonul mobil, ceea ce a adus un oarecare optimism new-yorkezilor.
Spitalul Saint-Vincent a înregistrat 345 de internări, dar cinci pacienți au decedat. Rănile erau variate, incluzând contuzii și arsuri. Taxiurile au fost folosite pentru transportul răniților, iar liniile telefonice ale Crucii Roșii erau suprasolicitate de apeluri de la donatori de sânge.
Zona de sud a Manhattan-ului a fost complet izolată. Echipajele de salvare căutau supraviețuitori, iar fumul groaznic continua să plutească peste oraș. La ora închiderii ediției, estimările indicau că cel puțin 10.000 de oameni au murit. Primarul New York-ului a cerut calm și a recomandat populației să nu se răzbune pe arabi.
Echipele de salvare anunțau salvări sporadice, dar numărul victimelor creștea rapid. O primă listă cu victimele a fost publicată, iar investigațiile se concentrau asupra a cinci bărbați arabi suspectați de deturnare.
Între timp, se discutau diverse ipoteze, iar unii contestau versiunea oficială. Unii susțineau că a fost vorba de „demolări controlate” ale turnurilor. Aceasta a dus la întrebarea despre ce a lovit, de fapt, Pentagonul.
În concluzie, 11 septembrie 2001 rămâne o dată-cheie în politica internațională, având implicații grave și întrebări ce persistă.
