Judecătoarea Laura Sarcină a suspendat selecția judecătorului român la CJUE
Lumea Justiției a prezentat detalii despre decizia judecătoarei Laura-Mihaela Sarcină de la Curtea de Apel Craiova, care a obținut suspendarea procedurii de selecție a judecătorului român la CJUE, printr-o sentință pronunțată marți, 8 septembrie 2026.
Judecătoarea Sarcină argumentează că un guvern demis nu are autoritatea de a adopta „politici noi”, conform articolului 37 alineatul 3 din Codul administrativ, un principiu care a fost confirmat de Curtea Constituțională a României în Decizia nr. 885/2026.
În plus, Sarcină subliniază că, spre deosebire de procedura anterioară din 2020, noua metodă adoptată de Guvernul Bolojan nu a respectat consultarea Consiliului Superior al Magistraturii și a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Articolul 37 alineatul 3 din Codul administrativ stipulează: „În cazul încetării mandatului sau, în condițiile prevăzute de Constituție, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege.”
Un fragment important din acțiunea Laurei Sarcină afirmă: „1. Memorandumul depășește limitele constituționale ale administrării treburilor publice.”
Potrivit deciziei din 17 august 2026, Curtea Constituțională a stabilit că un guvern demis nu poate adopta un nou instrument de politică publică, deoarece acesta intră în categoria „politicilor noi” interzise de articolul 37 alineatul 3 din Codul administrativ.
Memorandumul contestat nu reprezintă un act de administrare curentă, ci o modificare a procedurii prin care România își selectează candidatul pentru funcția de judecător la CJUE, afectând componența și funcționarea Comisiei de selecție, etapele procedurale, regulile evaluării și mecanismul de propunere oficială a României.
Actul contestat are implicații asupra viitorului instituțional al statului român, nu doar asupra administrației aflate temporar în funcție, având în vedere că mandatul pentru care se organizează selecția începe la 6 octombrie 2027 și durează șase ani.
În continuare, Sarcină susține: „2. Existența unei proceduri anterioare demonstrează că modificarea regulilor nu constituia un act necesar administrării curente.”
În 2020, Guvernul României a stabilit deja o procedură pentru desemnarea candidatului României la CJUE, procedură care a fost utilizată pentru selectarea actualului judecător român. Totuși, în 2026, guvernul demis a decis să modifice această procedură fără a relua mecanismul anterior.
Chiar Ministerul Justiției a menționat că noua procedură respectă doar „în ansamblu” tiparul celei din 2020, ceea ce ridică întrebări privind conformitatea acestei modificări cu articolul 110 alineatul 4 din Constituție.
De asemenea, Sarcină subliniază: „3. Procedura a fost modificată fără consultarea CSM și ÎCCJ.”
Procedura din 2020 implica participarea instituțională a autorității judecătorești, inclusiv prin reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. În 2026, Guvernul a ales să modifice procedura fără a consulta aceste autorități, ceea ce accentuează discreția intervenției și ridică semne de întrebare asupra legalității acesteia.
Astfel, guvernul demis nu s-a limitat să administreze o procedură existentă, ci a schimbat regulile și a stabilit un cadru care implică România în procedura europeană pentru ocuparea unei funcții jurisdicționale, cu impact pe termen lung.
