Interviu cu Ana-Roxana Tudose despre starea justiției și responsabilitatea magistraților
Într-o perioadă în care propaganda Puterii a pus tunurile pe Justiție de o manieră infernală, pentru a masca incompetența guvernamentală și a abate furia populară asupra puterii judecătorești, este foarte importantă opinia foștilor judecători de scaun cu o carieră remarcabilă și o experiență pe măsură, pentru ca oamenii să poată distinge care este realitatea.
Ana-Roxana Tudose a fost judecătoare la ICCJ până în 2023, este doctor în Drept procesual-civil și profesor asociat la Universitatea Nicolae Titulescu – Facultatea de Drept. După pensionare, a devenit avocată parteneră la Cliza Law Office, specializată în drept contencios administrativ și fiscal, drept comercial și insolvență, drept civil și procesual-civil. Cu o experiență de peste 25 de ani în sistemul judiciar, a ocupat diverse funcții, inclusiv cea de judecător la Judecătoria Ploiești, președinte de secție civilă la Tribunalul Prahova, vicepreședinte al Curții de Apel Ploiești și judecător la ICCJ – Secția de contencios administrativ și fiscal.
Ana-Roxana Tudose este cunoscută ca fiind o persoană dreaptă și curajoasă, cu credință în Dumnezeu, care are preocupări serioase pentru starea justiției și pentru atacurile la care aceasta este supusă sistematic.
În interviul acordat, ea discută despre campania de ură a guvernului Bolojan și a USR împotriva justiției, accentuând că nu este prima dată când politicienii încearcă să își salveze capitalul electoral folosind justiția drept țintă. „Atacurile îndreptate împotriva sistemului judiciar, în ansamblul său, precum și împotriva anumitor magistrați sau instanțe, nu reprezintă un fenomen recent”, afirmă Tudose, subliniind că aceste atacuri au început în perioada președinției lui Traian Băsescu.
Referindu-se la ideea pensiilor speciale, Tudose spune că politicienii au transformat aceste teme într-un instrument de campanie electorală, iar atacurile recente au atins cote fără precedent. „Discursul public care însoțește aceste măsuri este profund toxic și încărcat de ostilitate”, completează ea.
În ceea ce privește atacurile la adresa puterii judecătorești, Tudose subliniază că, atunci când o hotărâre judecătorească contravine intereselor celor aflați la putere, discursul împotriva justiției reapare cu o intensitate extraordinară. „Această logică mi se pare extrem de periculoasă”, afirmă ea, avertizând asupra riscurilor de afectare a încrederii publicului în justiție.
Despre rolul magistraților în această situație, Tudose consideră că este esențial ca aceștia să comunice mai des cu publicul și să explice realitățile sistemului, pentru a combate informațiile false despre veniturile și pensiile lor. „Am remarcat o deschidere mai mare către comunicarea publică”, afirmă Tudose, menționând că mulți magistrați au început să intervină în spațiul public.
Referitor la condițiile de lucru ale judecătorilor, Tudose consideră că acestea sunt o problemă reală, nu doar o scuză. „Volumul foarte mare de dosare și complexitatea acestora pot afecta calitatea actului de justiție”, explică ea, punând accent pe importanța protejării drepturilor justițiabililor.
În legătură cu greșelile din justiție, Tudose consideră că problema cea mai gravă este persistența unei practici judiciare neunitare. „Practicile judiciare neunitare continuă să existe, iar instanțele trebuie să fie mai dispuse să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție pentru unificarea practicii”, adaugă ea.
Referitor la răspunderea profesională a magistraților, Tudose subliniază necesitatea unei reglementări clare și eficiente. „Mecanismele de atragere a răspunderii există, dar trebuie să funcționeze efectiv”, afirmă ea, atrăgând atenția asupra ineficienței activității Inspecției Judiciare.
Ana-Roxana Tudose vorbește și despre generația tânără de magistrați, subliniind că pregătirea profesională nu este neapărat inferioară, ci este nevoie de experiență de viață și de o cultură generală mai bună. „Poate ar trebui să existe cursuri de filosofie în cadrul INM”, sugerează ea.
În final, Tudose le recomandă colegilor să își iubească profesia și să nu uite că, dincolo de fiecare dosar, există o viață și o poveste. „Dreptatea adevărată nu poate fi despărțită de responsabilitate, de echilibru și de respectul față de omul aflat în fața noastră”, concluzionează ea.
