UE va lua măsuri stricte pentru a restricționa închirierile pe termen scurt
Bruxelles-ul urmărește să reducă costurile locuințelor în cele mai populare orașe din Europa, oferind autorităților locale instrumentele necesare pentru a ține sub control Airbnb și alți operatori de închirieri pe termen scurt.
Ca parte a Legii privind locuințele accesibile a Comisiei Europene, care urmează să fie aprobată miercuri, normele la nivelul UE vor stabili dacă o zonă se află în situație de criză a locuințelor, iar autoritățile naționale, regionale și locale vor primi sprijin juridic pentru a aplica măsuri specifice menite să atenueze deficitul de locuințe, scrie Politico.
„Închirierile pe termen scurt nu sunt cauza crizei locuințelor din Europa”, a declarat comisarul pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen. „Dar este foarte clar că, în unele părți ale Europei, mai ales în unele dintre cele mai mari orașe ale noastre, acestea agravează problema.” Deși închirierile pe termen scurt înregistrate reprezintă oficial doar aproximativ 1,2% din stocul total de locuințe al blocului comunitar, ele pot ajunge să reprezinte până la 20% din locuințele din centrele turistice precum Porto și marile orașe europene.
Potrivit firmei de consultanță AirDNA, anul trecut existau aproximativ 60.000 de anunțuri active de închiriere pe termen scurt în Paris, în timp ce anunțurile de închiriere pe termen scurt reprezentau aproape 40% din stocul de locuințe disponibile pentru închiriere în centrul orașului Porto și până la 56% din stocul de locuințe disponibile pentru închiriere pe termen lung în unele cartiere din Madrid.
„În condițiile în care mii de locuințe sunt retrase de pe piața rezidențială într-un oraș deja supus presiunilor, nu putem pretinde că acest lucru nu are niciun efect asupra accesibilității și disponibilității locuințelor”, a spus Jørgensen. „Oamenii ar trebui să-și poată permite să locuiască și să rămână în comunitățile pe care le consideră acasă.”
Multe orașe încearcă deja să abordeze problema închirierilor pe termen scurt. Barcelona intenționează să elimine treptat cele aproximativ 10.000 de apartamente turistice autorizate până în 2028, în timp ce Amsterdam, Florența și Parisul au introdus sisteme de autorizare, plafoane pentru chirii sau limite privind noile închirieri pe termen scurt.
Însă aceste eforturi au declanșat adesea acțiuni în justiție. Proprietarii de locuințe și operatorii din turism au dat în judecată Florența din cauza restricțiilor impuse, iar Airbnb a contestat o amendă de 64 de milioane de euro aplicată de Spania după ce autoritățile au stabilit că platforma găzduia anunțuri ilegale. Deși instanțele au decis în favoarea administrațiilor locale, procesele au implicat totuși autoritățile locale în bătălii juridice costisitoare și de lungă durată.
Jørgensen a afirmat că noua legislație „va oferi autorităților locale care doresc să ia măsuri posibilitatea de a face acest lucru într-un mod eficient și care să nu le expună la riscuri de litigii”. Comisarul a respins acuzațiile sectorului conform cărora restricțiile ar putea afecta economiile dependente de turism și proprietarii de locuințe care depind de veniturile din închiriere, insistând că „locuința este un drept, nu doar o marfă” și că „oamenii trebuie să primeze în fața profitului”.
De asemenea, el a respins afirmațiile sectorului potrivit cărora Comisia își depășește atribuțiile prin legiferarea în domeniul locuințelor, un domeniu în care UE are o competență directă limitată. Jørgensen a subliniat că, în conformitate cu noile planuri, autoritățile naționale, regionale și locale vor stabili care sunt zonele afectate de criza locuințelor și vor decide dacă și cum să intervină.
„Obiectivul nu este acela de a impune restricții de la Bruxelles”, a afirmat el. „Însă accesibilitatea locuințelor reprezintă una dintre cele mai presante provocări ale Europei, iar instituțiile europene nu pot ignora problemele concrete cu care se confruntă cetățenii noștri în viața de zi cu zi.”
„Dacă nu reușim să gestionăm această criză, riscăm să pierdem încrederea cetățenilor noștri în instituțiile democratice”, a adăugat el. „Iar acest lucru ar conduce la ascensiunea forțelor politice extremiste.” Legislația vine la aproape un an după ce președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a descris criza locuințelor din UE drept o „criză socială” și s-a angajat să ia măsuri.
Jørgensen a afirmat că noul act reprezintă un „pas esențial pentru a sprijini orașele, regiunile și țările care doresc să ofere soluții imediate zonelor și persoanelor cele mai afectate”, dar a subliniat că acesta nu este un panaceu. „Criza locuințelor este o problemă complexă”, a spus el, adăugând că Uniunea Europeană trebuie în continuare să „ia măsuri în ceea ce privește investițiile, simplificarea normelor, oferta și presiunile asupra parcului imobiliar existent.”
